Prietenu meu Daniel in ultima perioanda a descoperit o noua pasiune, aceea de a afla cum au luat nastere meseriile antice si ma tine la curent cu noile lui descoperiri. Citez :
In evulmediul viata medie a oamenilor era de circa 40 – 45 de ani si asistenta sanitara inexistenta. Cand murea un om, pentru a se certifica mortea, era chemat „docturul mortilor” la care pentru a se asigura efectivul deces aducea mortului o durere specifica.
Modul cel mai utilizat in acele timpuri era o muscatura adusa mortului la nivelul degetelor de la picioare (aproape tot timpul la haluce). In dialectul popular „medicul mortilor” venea asa numit antreprenor de pompe funebre. Acesta practica dadu origine la o adevarata meserie. Traditia prevedea ca acesta meserie sa fie trecuta de la tata la primul fiu. Pe la sfarsitul evuluimediu se intampla ceva ce schimba viitorul antreprenorilor de pompe funebre. Unu ditre antreprenorii cei mai faimosi nu resusi sa conceapa un fiu, nevasta dand nastere la patru fiice. Speriat antreprenorul pentru a evita disparitia meseriei ceru Bisericii o solutie petru a putea transmite meseria ficei sale la care dupa binecuvantare a inceput munca. Cazul a vrut ca la primul sau mort sa-i fie transate ambele picioare de o caruta. Fata era indecisa unde sa aplice durerea, la sfarsit lu-ind o decizie…
Asa se nascu Pompele Funebre.